
Semanatorul
“Iesit-a semanatorul sa semene sămânță sa”… evanghelia zilei de vineri, de la Sfânta Liturghie răsuna frumos in biserica și parintele încearcă in limba romană și in limba engleză sa trimită cât mai clar mesajul către tinerii așezati cuminte in strani și in bancile aliniate de o parte și de alta a culoarului pavat cu gresie alburie.
Prin ferestrele cu vitraliu geometric cu forme de cruci, pătrunde lumina blândă a dimineții și se răsfrânge peste fetele tinere din biserica, peste Sfânta masa, unde sunt rânduite cele pentru Sfânta Liturghie; peste barba albita in cei patruzeci de ani de preoție a parintelui, dintre care treizeci de ani in Vancouver, din cei saizeci și cinci de ani de viața.
Mesajul Evangheliei se impleteste cu mesajul ierarhului, Preasfințitul Parinte Episcop Ioan Casian, care a fost prezent in repetate rânduri la tabăra noastră și care coordonează in același timp tabăra Sf. Teodora de pe coasta de est, taberele celorlalte biserici participante la programul taberelor de vara, tabăra episcopiei și rosturile episcopiei și parohiilor afiliate din Canada.
Preasfințitul a dorit sa transmită binecuvântarea și bucuria in mesajul adresat noua:
“Preacucernice Părinte Corneliu,
Dragi copii și tineri participanți la Tabăra Sf. Veronica,
Cu multă bucurie primim vestea continuării Taberei de vară „Sfânta Veronica”, un eveniment care, an de an, aduce împreună copii și tineri, insuflându-le credința, speranța și bucuria comuniunii creștine. Sub îndrumarea părintelui Corneliu Iulian Dragomir și cu sprijinul generos al profesorilor, coordonatorilor și voluntarilor, săptămâna 7–12 iulie 2025 se conturează drept un timp al harului și al formării sufletești în cadrul Parohiei „Sf. Ier. Nicolae și Sf. Prooroc Ilie” din Surrey, B.C.
Tabăra „Sfânta Veronica” a devenit, de-a lungul anilor, o punte între generații. Cei care altădată participau ca elevi, se întorc ca voluntari sau coordonatori, dând mai departe ceea ce ei înșiși au primit: dragostea pentru Hristos, prietenia sinceră, spiritul de echipă și bucuria de a crește în credință. Este o frumoasă și vie mărturie a schimbului de generații, care dă continuitate și speranță comunității noastre ortodoxe.
În mijlocul activităților educaționale, catehetice și recreative, copiii și tinerii descoperă valoarea apartenenței la Biserică și învățătura sănătoasă a Ortodoxiei, trăind o săptămână care le poate marca sufletește drumul de mai târziu.
Episcopia Ortodoxă Română a Canadei consideră formarea spirituală și educațională a tinerei generații o misiune esențială. În fiecare tabără, clasă, rugăciune sau întâlnire parohială se modelează conștiințe, se cultivă virtuți și se transmite moștenirea credinței strămoșești.
Ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos să binecuvânteze toți participanții Taberei „Sfânta Veronica” – copii, tineri, coordonatori și întreaga echipă organizatoare. Sub ocrotirea Sfintei Veronica, exemplu de iubire statornică și curaj în mărturisirea credinței, fie ca această tabără să rodească în inimile tuturor lumina lui Hristos și dorul de a-I sluji.”
Cu arhierești binecuvântări,
† Ioan Casian
Episcopul Ortodox Român al Canadei

Intr-adevar, biserica a parcurs un drum frumos in organizarea taberelor de vara.
Acest proiect început in anul 2012, la sfatul Preasfințitului, pe atunci episcop vicar și la binecuvântarea Înaltpreasfințitului Nicolae, mitropolitul ortodox roman al celor doua Americi, a prins contur și personalitate si chiar a clădit o mulțime de caractere si amintiri.
Si anul acesta primește cu brațele deschise tinerii pentru tabăra de vara a bisericii, tabăra Sfânta Veronica. Anul acesta avem treizeci și trei de tineri și am primit ajutorul de la douăzeci și patru de voluntari.
Este o tabăra cu program de zi, in care tinerii iau masa împreuna, se roagă împreuna, au activități educative.
Începând de luni, de când tinerii vin dis de dimineața la micul dejun, apoi la tedeumul de început de tabăra, se derulează un program frumos coordonat anul acesta de Ada Tancou alături de voluntari și părinți bucuroși sa participe la tabăra.
Un program complex, de educație, de informare, de relaxare in încercarea de a face ortodoxia un “modus vivendi” pentru o generație prinsă între lipsa de timp a parinților aflați continuu in programul de munca și obligațiile zilnice și tipul de educație modernă fără ghid spiritual sau valori de familie.
De aceea, dintr-un început, tinerii primesc cărți de rugăciune și participa pe rând, dimineața și seara la programul de rugăciune zilnică.
De aceea parintele împreuna cu doamna Ada T. coordonatoarea taberei, au pus la dispoziție tinerilor bucăți de hârtie și creioane pentru întrebările anonime pe care doresc sa le adreseze, fără sa fie singularizati sau ridiculizați.
In total parintele a reușit sa răspundă la 35 de întrebări, unele chiar dificile, altele prilej de prezentarea a bisericii și sfinților și de catehizare.
Desigur, apare și întrebarea: ”Cine L-a făcut pe Dumnezeu”?
Parintele pornește explicația cu zâmbetul pe fata, începând de la paragraful din cartea facerii:” duhul lui Dumnezeu se purta deasupra apelor” și paragraful din Evanghelia de la Ioan: ”la început a fost Cuvântul…toate prin El s-au făcut și nimic din ce s-a făcut nu s-a făcut fără El”,
In acest fel aflam ca Dumnezeu s-a alcătuit ca o înțelepciune cosmica, capabilă sa direcționeze energia cosmica spre a crea timpul si spațiul, spre a rândui materia si a genera forme diverse de viața, vegetală și animală, in apa, pe pământ și in aer, toate dotate cu înțelepciune, toate speciile având o uimitoare diversitate in forme, culori si atribute ilustrând mai repede un creator înțelept decât o evoluție liniara dintr-un întâmplator “ big Bang”.
In privința poziționării omului in creație, la cartea Facerii, sfatul Treimic spune:” sa facem om dupa chipul și asemănarea noastră”, înțelegând ca omul este o încununare a creației, nu o evoluție si are atribute dumnezeiești, la dimensiuni reduse, limitate, dar aparte.
O alta întrebare in discuție, atât cu părinții cât și tinerii: “cum răspundem celor care spun ca sunt atei?”
Un părinte înțelept spunea: “ tu nu crezi in Dumnezeu, dar Dumnezeu crede in tine”.
Acest lucru se aplica la fiecare dintre noi care, uneori scădem in credința, asemeni lui Petru care, din frica si neînțelegere s-a lepădat de Hristos, dar Hristos a crezut in Petru, L-a chemat, L-a iertat și L-a binecuvântat, la fel si noi, când ne îndoim, Dumnezeu crede in noi și ne ajuta pentru ca, la rugaciunea pe care o știm de la Hristos ni se spune:” Tatăl nostru care ești in ceruri”… nici un tata bun si iubitor nu renunța sa creadă in fiii lui, chiar dacă fiii sunt de multe ori “ fii risipitori, necredincioșii sau atei”.
Cu tristețe am constatat și numărul mare de întrebări legate de apocalipsa, Armaghedon, sfârșitul lumii, cu specificația” oare va fi prin colaps ecologic, oare prin război nuclear, oare prin ploaie de meteoriți?
Din punctul nostru de vedere aceste preocupări nu ar trebui sa fie in agenda tinerilor, dar mediatizarea vremurilor, senzaționalul si agendele politice nu cruta nici tinerii noștri.
De aceea răspunsul, inspirat din Sf. Scriptura si Sfinții părinți este ca, deși Dumnezeu îngăduie încercările in lume, din cauza răutăților omenești, tot Dumnezeu, cel care a trimis pe Fiul Sau la moarte pentru noi, va proteja si va salva pe cei buni si credincioși pentru lumea ce va fi dincolo de dezastrele ce vor apare in unele locuri si peste vremuri.
Rostul nostru rămâne sa punem sămânță in brazda, cu nădejde si sa nu renunțam la calea viețuiri lui Hristos si a sfinților, la bine, la dreptate, la adevăr, dragoste si smerenie.
Desigur ca si discuțiile despre “cum sa fim buni creștini”, “cum devine cineva călugăr” dar si multe altele legate de icoane si Sf. Liturghie au fost abordate si lămurite, mai mult, parintele a explicat practic cum face Proscomidia in Sfântul Altar si ce înseamnă biserica triumfătoare si biserica luptătoare unita in miride ( particelele din jurul Sf Agnet – Mielul lui Dumnezeu.
A trecut timpul repede si a trebuit sa ne luam rămas bun de la programul de tabăra, dar tinerii vin mai cu încredere la biserica si de acum, asemeni generației premergătoare, vor găsi pe teretele bisericii, in semn de bun venit, numele înscrise pe sideful scoicilor găsite pe lasa de la Crescent.

Poate si povestea lui Harap Alb cel care a ajutat pe cei in nevoie, oameni si vietăți, care la rândul lor L-au salvat de la moarte, poate… sau sigur, vor contribui la clădirea caracterelor creștine așa cum speram pentru ca, desigur “ trebuie un sat sa crești un copil”!
Iată mai jos jurnalul pe zile al taberei, poate buna referinta pentru cei care organizează tinerii, sau doar o înțelegere a imensei noastre bucurii.
JURNAL DE TABĂRA PENTRU FIECARE ZI
Luni
Am așteptat cu nerăbdare să înceapă tabăra de vară Sfânta Veronica, iar unii dintre noi s-au trezit dis-de-dimineață, chiar pe la ora 6, nerăbdători să-și grăbească părinții: „Hai, repede, repede la Biserică!”, pentru a ne reîntâlni cu vechii prieteni și a cunoaște noi participanti.


După ce ne-am adunat în curtea bisericii și ne-am jucat puțin, a urmat micul dejun, mult așteptatele cereale cu lapte.
Ne-am umplut farfuriile, uitând că pe masă mai erau și alte bunătăți.

A urmat rugaciunea de dimineata si binecuvantarea Parintelui Corneliu pentru inceputul taberei. Am aflat și rostul hârtiilor și creioanelor de pe masă: erau pentru întrebările noastre adresate părintelui. Cum am înțeles, ne-am și apucat să le scriem.
Apoi, ziua a continuat în forță: partide de fotbal și tenis, bătăi cu apă și provocări la șah.
După aceea, ne-am ales liderii și s-au format patru echipe.
A urmat o prezentare interesantă despre Patriarhia Română și Sfinții români, întrucât anul bisericesc 2025 marchează centenarul Patriarhiei și este dedicat părinților duhovnicești. Am aflat despre cum poporului român a devenit creștin și am cunoscut viețile a patru sfinți:
Sfinții Paisie și Cleopa de la Sihăstria,
Sfântul Arsenie de la Prislop și
Sfântul Visarion de la Lainici. Fiecare echipă si-a ales numele unuia dintre acești sfinți.
După ce am citit regulile taberei, am ieșit afară pentru un experiment. Am descoperit că nu doar oamenii se pot întrista sau bucura în urma cuvintelor, ci și… apa!
Am spus cuvinte pozitive deasupra unui pahar cu apa si negative deasupra celuilalt pahar si le-am pus in congelator! Pentru a vedea rezultatele, însă, trebuia să așteptăm până marți.
După prânz, am plecat spre Port Kells Park, unde ne-au așteptat câteva aventuri. Nu am putut intra toți în piscină de la început, așa că am făcut două ture ca să ne bucurăm împreună de apă. Ne-am bălăcit, am sărit în piscină și am râs mult, dar, din păcate, a venit timpul să plecăm, deși cu greu.
Foamea ne-a dus direct la gustare, apoi ne-am jucat în parc și ne-am întors la biserică pentru cină și rugăciune. Părintele Corneliu a răspuns la toate întrebările noastre, bucuros că vrem sa aflam mai mult. La final, am mai scris câteva întrebări și pentru ziua următoare.
Nu ne-am fi dat dusi de la Biserica, dar gândul la ziua de marți și la toate aventurile ce ne așteaptau ne-a făcut, în cele din urmă, să plecăm cu zâmbetul pe buze.



Marti
Ziua de marți a început cu nerăbdare: să ne vedem noii noștri prieteni, să ne jucăm, să pictăm și să ne bălăcim în piscina din curtea bisericii. Am testat apa încă de dimineață – cam rece – dar speram să se mai încălzească până după-amiază. Știam că astăzi este ziua în care vom merge la Crescent Beach și am început cu întrebările: ce facem acolo, când plecăm și tot așa. Așteptam cu nerăbdare să vedem ce ni s-a pregătit pentru plajă.
Când am ajuns acolo, surpriză: zmee, mingi de plajă, volei, badminton și multe altele.
Zmeele au fost cea mai mare atracție și imediat le-am desfăcut și înălțat. Briza ne-a ajutat să le ținem cât mai sus. Dar surprizele nu s-au terminat aici.

Cea mai mare surpriză au fost hamburgerii preparați de Părintele Corneliu, „the chef”, și ajutorul dânsului, Gia. Și surprizele culinare nu s-au oprit aici – am mâncat pizza rolls și banana bread, toate preparate de Gia.


Cu burticile pline, am plecat din nou la zmee și la căutat de crabi, scoici și alte animăluțe marine. Cu greu ne-am hotărât să plecăm, dar trebuia să ne întoarcem la timp, ca să nu prindem rush hour.
Când am ajuns la biserică, am „aterizat” direct în piscină să mai încercăm apa. Puțin cam rece, dar pentru noi nu a contat. Am sărit în piscină și ne-am bălăcit până când am simțit că ne cam prinde frigul. Ne-am retras apoi la pictură și am mai fi pictat, dar s-au terminat pânzele si cartoanele preparate… Dar credeți că ne-am oprit? O, nu! Am pictat pe hârtie, pe pahare și pe farfurii de hârtie. Am aflat că o să avem mai multe panze pentru mâine, așa că ne-am păstrat ideile. Ziua s-a încheiat cu un desert delicios, preparat de Gabi, mama lui Malakai Anthony și cu multe întrebări pentru Părintele Corneliu.
Am primit și răspunsurile pe care le așteptam. După rugăciune, am plecat iar la pictat, dar părinții ne tot rugau să mergem acasă… însă noi am mai fi vrut să rămânem, să pictăm și să ne jucăm. Ne-am luat la revedere cu greu și am plecat cu gândul la ziua următoare, deși eram puțin îngrijorați din cauza ploii care se anunțase.

Miercuri
Așa cum se anunțase, ziua de miercuri a început cu ploaie, dar asta nu ne-a împiedicat să continuăm să pictăm și să ne jucăm sub corturi. După micul dejun, am mers la rugăciune. Apoi, Părintele Corneliu ne-a vorbit despre motivul pentru care miercurea mâncăm doar vegetale, iar laptele pentru cereale este din nuci: migdale, caju și altele. Au urmat răspunsurile la întrebările noastre – și, credeți-ne, au fost multe! Cum ploaia s-a întețit, ne-am mutat în sala de mese, unde am urmărit o prezentare interesantă despre albine și ceara de albine. Am discutat despre produsele cosmetice naturale și cum putem face alegeri mai bune când cumpărăm astfel de produse. Apoi ne-am apucat de lucru – am făcut felinare și am observat rezultatul experimentului început luni. Pe echipe, ne-am întrecut la un joc de întrebări din religie și cultură generală. Am descoperit că trebuie să fim mai atenți la ce ne spune Părintele Corneliu, pentru că unele răspunsuri ne-au cam pus în dificultate! Câștigătoarea a fost echipa Sfântul Arsenie.
Ne-am grăbit la prânz, pentru că urma o vizită la Honey Bee. Acolo, surpriză! Am aflat că urma să ne preparăm singuri balsam de buze.


După o prezentare amuzantă, dar și informativă, am fost foarte nerăbdători să ne alegem aromele preferate.



Ne-am întors la biserică și am continuat să ne jucăm, am făcut întreceri pe echipe și, chiar dacă am fi vrut să intrăm în piscină, apa era cam rece. A fost greu să renunțăm, dar gândul la ziua de joi ne-a făcut să privim cu bucurie înainte.

Joi
Și a sosit, în sfârșit, ziua pe care o așteptam cu toții: excursia la Cultus Lake! Dar, înainte de plecare, ne-am oprit la micul dejun, unde am avut parte de o surpriză — cerealele dispăruseră! Așa că am cerut porții extra de bacon ca să compensăm. După rugăciune, ne-am luat cu nerăbdare rucsacii și ne-am urcat în autobuz.

Am plecat la drum cu veselie mare, încurajați de șoferul nostru cu sfatul lui haios: „Have fun!” Am cântat tot drumul, iar Radu ne-a acompaniat la chitară. Unii dintre adulți s-au cam stresat când am început să cântăm „100 de beri pe perete”, numărând înapoi de la 100, dar nouă ni s-a părut foarte amuzant! Ajunși la Cultus Lake, Părintele Corneliu și George au montat rapid cortul și apoi ne-am dus direct la tobogane. Am primit câteva instrucțiuni simple: să ne întoarcem când ni se face foame și să nu uităm să bem apă.

Ne-am întors destul de repede, mai ales că apa era cam rece la început, și am cerut niște gustări. Dar soarele și-a făcut apariția și de atunci nimic nu ne-a mai oprit! Tot alergam de la un tobogan la altul și, din când în când, mai întrebam „Cât mai e până plecăm?” – doar ca să ne organizăm planul să le încercăm pe toate. La final, ne-am adunat cu toții la „castel” pentru poza de grup. Ne-a fost greu să plecăm de la Cultus Lake, dar gândul la sleepover și la surprizele pregătite de Părintele Corneliu ne-a entuziasmat din nou. Ajunși la biserică, ne-a întâmpinat o cină delicioasă: spaghetti cu meat balls și plăcintă cu brânză. După rugăciune și o nouă sesiune de întrebări și răspunsuri, ne-am inceput să instalăm corturile și să umflăm saltelele. Apoi… distracția a continuat! Am jucat „pititea”, am dansat cu Radu și cu părinții adunați în curtea bisericii și, cel mai important, am savurat hamburgeri, Sloppy Joe și marshmallow la foc, toate pregătite cu drag de Părintele Corneliu și echipa. Târziu în noapte, pe la ora 2, ne-am retras în corturi, obosiți, dar gandindu-ne la ce zi minunata am avut.



Vineri
Ne-am trezit cu greu după doar câteva ore de somn, dar la ora 9 eram toți aliniați în fața bisericii, gata să participăm la Sfânta Liturghie, unde ne-am împărtășit. De dimineață tot întrebam de micul dejun, așa că am așteptat cu nerăbdare brunch-ul. Delicioasa supă-cremă de roșii a fost o surpriză atât de bună, încât mulți am cerut a doua porție! Mulțumim din suflet echipei din bucătărie pentru tot ce ne-au pregătit în aceste zile. După masă, am repetat pentru piesa de teatru, dar ne-a fost cam greu să ne concentrăm. Eram obosiți, unii dintre noi au tras chiar și un pui de somn în leagăn, dar gândul la piscină și la pictură ne-a trezit repede. Așa că… am fugit spre piscină, unde ne aștepta o nouă surpriză: o bătaie cu baloane cu apă! A fost super distractiv! După-amiaza, Cristi a organizat o dezbatere interesantă despre lucrul în echipă si lucrul individual, iar apoi ne-am jucat „Spionul”, un joc care ne-a prins repede. La finalul zilei, chiar dacă eram obosiți, nu ne venea să ne oprim. Am mai fi vrut să pictăm în continuare și să prelungim momentele frumoase.








Așa s-a încheiat Tabăra de Vară Sfânta Veronica 2025, cu zâmbete, culoare, jocuri și amintiri minunate care vor rămâne mult timp.


A venit momentul să cunoaștem cele patru echipe ale taberei și să ascultăm câteva lucruri despre viața sfinților ale căror nume le-au ales.
Dupa prezentarea Sfintilor
Dar acum a venit timpul să ascultăm o poveste scrisă de un cunoscut autor roman, Ion Creangă. Înainte însă, haideți să descoperim câteva proverbe pline de înțelepciune pe care autorul le-a folosit în povestea Harap-Alb.
Iată proverbele din poveste si întelesul lor in limba engleză:
Proverbe
„Omul bun n-are noroc.”
Sometimes, good and kind people go through hard times, while others seem to have it easier. It’s a comment on how life can seem unfair.
„Să te ferească Dumnezeu de omul rău, iar de omul bun te poți păzi și singur.”
Evil people are dangerous and unpredictable—you need divine help to deal with them. Good people don’t cause harm, so that you can manage those situations on your own.
„Frica păzește bostănăria.”
Fear can be useful. It makes people careful and helps them avoid danger or mistakes.
„Capul face, capul trage.”
You are responsible for your actions. If you make a choice, you must also accept the outcome, good or bad
„Vorba dulce mult aduce.”
Speaking kindly and politely helps you succeed. People respond better to gentleness than to harshness.
„Cine sapă groapa altuia cade singur în ea.”
if you try to trick or harm others, that harm may come back to you, a warning against being deceitful.
„La omul sărac nici boii nu trag.”
Poor people often face more difficulties, even when doing the same work as others. It’s a comment on how society tends to ignore or disadvantage the poor.
Dupa piesa de teatru, corul cu piesele inedite si înmânarea diplomelor, parintele a ales cinci bucătari dintre participanții tineri care au gătit Chicken fettucine Alfredo la disc, de care toți S-au bucurat.
Tortul de fructe pregatit cu drag de Gia, expoziția de arta a tinerilor, fotografiile de grup si voia buna a însoțit pe toți: tineri si părinți spre casele lor cu tolba sufletului plină si traista de amintiri doldora.

Si cum spune povestitorul:
“ Si-am încălecat pe-o sa si v-am spus povestea așa!’
Pr. Corneliu Iulian Dragomir
Biserica Sf. Ierarh Nicolae si Sf. Prooroc Ilie