Biserica Ortodoxã Românã

<body topmargin=0 leftmargin=0 marginheight=0 marginwidth=0> <table cellpadding=0 cellspacing=0 border=0><tr> <td valign="top" colspan=3 height=82 BGCOLOR="#006699" TEXT="#080000"> <div> <FONT SIZE="5" COLOR="#FFFFFF" FACE="Arial" ><B>"St. Nicolae" Romanian Orthodox Church</B></FONT><B>     |     </B><A HREF="index.htm" TARGET="_top" TITLE="St. Nicolae Romanian Orthodox Church"><U><B>home</B></U></A><B>     |     </B><A HREF="misiune.htm" TARGET="_top" TITLE="Misiunea noastrã"><U><B>Misiune</B></U></A></div> <div> <A HREF="scrisoare_deschisa.htm" TARGET="_top" TITLE="Scrisoare deschisã"><U>Scrisoare deschisa</U></A>   |   <A HREF="pastorala.htm" TARGET="_top" TITLE="Pastorala de Nasterea Domnului"><U>Pastorala</U></A>   |   <A HREF="noua_biserica.htm" TARGET="_top" TITLE="O nouã bisericã în Vancouver"><U>Noua Biserica</U></A>   |   <A HREF="cuvant_duhovnicesc.htm" TARGET="_top" TITLE="Cuvânt duhovnicesc"><U>Cuvant duhovnicesc</U></A>   |   <A HREF="biblia.htm" TARGET="_top" TITLE="Noul Testament"><U>Biblia</U></A>   |   <A HREF="rugaciuni.htm" TARGET="_top" TITLE="Sfinte rugãciuni"><U>Rugaciuni</U></A>   |   <B>B.O.R.</B>   |   <A HREF="tatal_nostru.htm" TARGET="_top" TITLE="Mânãstirea Tatãl Nostru din Ierusalim"><U>Tatal Nostru</U></A>   |   <A HREF="acatiste.htm" TARGET="_top" TITLE="Acatiste"><U>Acatiste</U></A></div> <div> </div> </td> </tr><tr> <td valign="top" rowspan="2" width=210 BGCOLOR="#FFCC66" TEXT="#080000"> <div> <IMG SRC="images/imagini/216c8a00.jpg" border=0 width="200" height="160" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0"></div> <div> <A HREF="b_o_r__m.htm#mitropolia_munteniei_si_dobrogei" TARGET="TRLX_Middle" TITLE="Biserica Ortodoxã Românã"><U><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700c899330000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Mitropolia Munteniei si Dobrogei</U></A></div> <div> <A HREF="b_o_r__m.htm#mitropolia_moldovei_si_bucovinei" TARGET="TRLX_Middle" TITLE="Biserica Ortodoxã Românã"><U><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700c899330000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Mitropolia Moldovei si Bucovinei</U></A></div> <div> <A HREF="b_o_r__m.htm#mitropolia_ardealului_crisanei_si_maramuresului" TARGET="TRLX_Middle" TITLE="Biserica Ortodoxã Românã"><U><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700c899330000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Mitropolia Ardealului Crisanei si Maramuresului</U></A></div> <div> <A HREF="b_o_r__m.htm#mitropolia_olteniei" TARGET="TRLX_Middle" TITLE="Biserica Ortodoxã Românã"><U><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700c899330000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Mitropolia Olteniei</U></A></div> <div> <A HREF="b_o_r__m.htm#mitropolia_banatului" TARGET="TRLX_Middle" TITLE="Biserica Ortodoxã Românã"><U><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700c899330000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Mitropolia Banatului</U></A></div> <div> <A HREF="b_o_r__m.htm#vicariatul_ortodox_sârb" TARGET="TRLX_Middle" TITLE="Biserica Ortodoxã Românã"><U><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700c899330000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Vicariatul Ortodox Sârb</U></A></div> <div> <A HREF="b_o_r__m.htm#vicariatul_ortodox_ucrainean" TARGET="TRLX_Middle" TITLE="Biserica Ortodoxã Românã"><U><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700c899330000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Vicariatul Ortodox Ucrainean</U></A></div> <div> <A HREF="b_o_r__m.htm#mitropolia_basarabiei" TARGET="TRLX_Middle" TITLE="Biserica Ortodoxã Românã"><U><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700c899330000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Mitropolia Basarabiei</U></A></div> <div> <A HREF="b_o_r__m.htm#mitropolia_ortodoxã_românã_a_germaniei_si_europei_centrale_si_de_nord" TARGET="TRLX_Middle" TITLE="Biserica Ortodoxã Românã"><U><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700c899330000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Mitropolia Ortodoxã Românã a Germaniei si Europei Centrale si de Nord</U></A></div> <div> <A HREF="b_o_r__m.htm#arhiepiscopia_misionarã_ortodoxã_în_america_si_canada" TARGET="TRLX_Middle" TITLE="Biserica Ortodoxã Românã"><U><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700c899330000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Arhiepiscopia Misionarã Ortodoxã în America si Canada</U></A></div> </td> <td valign="top" height=374 colspan=2 BGCOLOR="#FFFFFF" TEXT="#080000" background="images/imagini/074bfe73.jpg"> <div> <I>Biserica Ortodoxã Românã</I></div> <bR> <div> Poporul român - popor romanic, asa cum o dovedeste si limba, în toate elementele ei - este singurul din Europa de Est ce apartine popoarelor latine. Formarea sa este rezultatul simbiozei populatiei autohtone traco-geto-dace cu cea romanã si a asimilarii treptate a altor neamuri stabilite veremelnic pe întinsa vatrã pe care el s-a plãmãdit. Aici, crestinismul a început sã pãtrundã încã din timpul apostolic. În Dobrogea - fosta Scytia Minor - Cuvântul Evangheliei a fost propovãduit, în cea de a doua jumãtate a secolului I d.H., de cãtre Sfântul Apostol Andrei. Dupã cucerirea Daciei de cãtre Imperiul Roman (106 d.H.), numãrul credinciosilor din nordul Dunãrii a început sã creascã, fie prin venirea aici a unor adepti ai noii credinte, plecati din mijlocul populatiilor romanizate de la sud de Dunãre, fie prin cei sositi în aceste locuri odatã cu colonistii, armata, minerii si negustorii, trimisi în noua sa provincie de Imperiul Roman. În marea lor majoritate, acestia proveneau din provincii deja "misionate de apostolii Domnului".</div> <bR> <div> Dupã retragerea, în anul 271 d.H., a administratiei si armatei romane din nordul Dunãrii, crestinii, nemaitemându-se de autoritatea pãgânã a Romei, care-i urmãrea si pedepsea pentru credinta lor, s-au înmultit si au început sã se organizeze bisericeste.</div> <bR> <div> Marele numãr al martirilor daco-romani de la Dunarea de Jos din timpul persecutiei împãratului Diocletian (284-305), care au plãtit cu viata mãrturisirea credintei în Hristos, probeazã rãspândirea crestinismului, în acel timp, prin aceste pãrti. Totodatã, întãreste convingerea cã, în aceastã zonã, crestinismul era cu mult mai vechi, de vreme ce în timpul perioadei romane existau episcopi si preoti.</div> <bR> <div> Crestinismul a luat avânt deosebit la strãmosii nostri, atât din sudul, cât si din nordul Dunãrii, în timpul <I>Pãcii Constantine, </I>care a urmat edictului de tolerantã religioasã de la Milan, din anul 313 d.H. Ca urmare, la Dunãrea de Jos se întâlnesc functionând numeroase centre episcopale, unele desigur mult mai vechi. Printre acestea s-a aflat si Episcopia Tomisului, înfiintatã - foarte probabil - în ultima parte a secolului al III-lea, cu autoritate canonicã atât în dreapta, cât si în stânga Dunarii. Ridicatã, în veacul al V-lea, la rangul de arhiepiscopie autocefalã si apoi de mitropolie, aceasta a avut independentã canonicã, iar în secolul urmãtor, 14 scaune episcopale.</div> <bR> <div> În secolul al VI-lea, împãratul Justinian (527-565) a readus stãpânirea bizantinã în stânga Dunãrii, reunind acest teritoriu, si bisericeste, cu cel din dreapta fluviului, prin punerea sa sub autoritatea canonicã a Arhiepiscopiei Justiniana Prima, pe care o înfiintase în anul 535. Ajutatã de astfel de împrejurãri, crestinãtatea nord-dunãreanã a fãcut progrese însemnate. Bazilici si alte numeroase vestigii paleocrestine descoperite pânã acum pe aproape întreg cuprinsul tãrii noastre confirmã acest lucru.</div> <bR> <div> Terminologia crestinã din limba românã, mai cu seamã aceea care exprimã notiunile fundamentale de credintã, constituie, la rândul sãu, un indiciu cã strãmosilor nostri li s-a vestit Cuvântul Evangheliei si în limba latinã, pe care, ca populatie romanizatã, o întelegeau.</div> <bR> <div> În concluzie, atunci când poporul român a aparut în istorie ca popor de sine stãtãtor si de gintã latinã, el era deja crestin, fiind astfel unul dintre putinele neamuri care, fãrã a avea o datã fixã a încrestinãrii lor, s-a nãscut crestin si asa a rãmas pânã astãzi, fiind singurul popor latin de credintã ortodoxã si, totodatã, cel mai vechi neam crestin din aceastã parte a Europei. Mai mult, ca propovãduitor al Cuvântului Evangheliei, el a pregãtit pe bulgari si slavi pentru încrestinare. La rândul sãu, silit de împrejurãri istorice, a trebuit, ulterior, sã primeascã limba slavã în cultul Bisericii sale, folosind-o pânã prin secolul al XVII-lea.</div> <bR> <div> În secolul al XIV-lea, dupã formarea statelor feudale românesti de la sud si est de Carpati - Tara Româneascã si Moldova - ca o probã a deplinei lor independente politice, s-a pãsit si la organizarea lor bisericeascã. În anul 1359 a luat fiinta în Tara Româneascã o mitropolie cu sediul la Curtea de Arges, iar în anul 1401, în Moldova, a fost confirmatã de Patriarhia de la Constantinopol mitropolia cu sediul la Suceava.</div> <bR> <div> În anul 1370, în Tara Româneascã se înfiinteazã o nouã mitropolie la Severin, iar la începutul secolului al XVI-lea câte o episcopie la Râmnicu Vâlcea si Buzãu. La est de Carpati, în secolul al XV-lea s-au înfiintat episcopiile de la Roman si Rãdãuti, iar în secolul al XVI-lea episcopia de la Husi si în 1864 episcopia Dunãrii de Jos.</div> <div> Si în Transilvania au existat centre episcopale ortodoxe: mai întai la Dãbâca, apoi la Vad, Feleac, Geoagiu, Balgrad (Alba Iulia), Ienopolea, Caransebes, Arad, Oradea si Sighetul Marmatiei. Mitropolia Ortodoxã a Transilvaniei, desfiintatã în anul 1701, a fost reactivatã, ca episcopie nouã, în anul 1761. În anul 1864, a fost ridicatã la rangul de mitropolie, asa cum este si astãzi.</div> <bR> <div> Mitropolitii Tãrii Românesti si ai Moldovei, împreunã cu Bisericile lor, au stat întotdeauna în legaturã canonicã cu Patriarhia ecumenicã din Constantinopol si s-au bucurat de o deosebitã cinste din partea lumii ortodoxe.</div> <div> În anul 1885, Patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea a semnat tomosul de recunoastere a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, care, consacrându-i acesteia deplinã egalitate în drepturi cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, o mentinea totodatã în interdependentã cu ele din punct de vedere dogmatic, canonic si liturgic. Tomosul patriarhal, semnat si de ceilalti membri ai Sfântului Sinod Ecumenic, era al treilea document de acest fel, dupã cele din 1850 (emis pentru Biserica Greciei) si din 1873 (emis pentru Biserica Sârbã).</div> <bR> <div> Ridicarea Bisericii Ortodoxe Române, în anul 1925, la rangul de Patriarhie a fost urmarea pe plan religios a desãvârsirii unitãtii statale de la 1 Decembrie 1918, precum si o ilustrare fireascã a rolului jucat de Biserica în istoria poporului român. Este unanim recunoscut cã în momentele cardinale ale istoriei românilor Biserica Ortodoxã a fost un factor primordial în pãstrarea si afirmarea identitãtii nationale. Primele cãrti în limba românã au fost tipãrite în cadrul asezãmintelor bisericesti; primele scoli românesti au fost cele organizate în cadrul asezãmintelor bisericesti.</div> <bR> <div> Primul Patriarh, Miron Cristea, înscãunat la 1 noiembrie 1925, a fost urmat de patriarhii Nicodim Munteanu (1939-1948), Justinian Marina (1948-1977) si Justin Moisescu (1977-1986). La 9 noiembrie 1986 urcã în scaunul patriarhal Mitropolitul de atunci al Moldovei, Prea Fericitul Teoctist, hirotesit întru arhiereu din anul 1950.</div> <div> Recensãmântul populatiei din anul 1992 a evidentiat existenta a circa 19,8 milioane de credinciosi ortodocsi (86,8%) din populatia tãrii, ceea ce situeazã Biserica Ortodoxã Românã, din punct de vedere numeric, pe locul doi între bisericile ortodoxe, dupã Biserica Rusã care are circa 50 milioane de credinciosi.</div> <bR> <div> Biserica Ortodoxã Românã îsi desfasoarã activitatea pe baza statutului de organizare si functionare aprobat de Sfântul Sinod în anul 1948 si recunoscut de Prezidiul Marii Adunãri Nationale prin Decretul nr. 233 din 23 februarie 1949. De asemenea, sunt în vigoare 10 regulamente bisericesti pentru reglementarea diferitelor sectoare de activitate (organele deliberative si executive ale unitãtilor bisericesti, monahismul, numirea si transferarea clerului, învãtãmântul teologic, cimitirele confesionale etc.).</div> <bR> <div> Statutul de organizare si functionare a Bisericii Ortodoxe Române si regulamentele de aplicare au suferit, de-a lungul vremii, importante modificãri si adãugiri. Modificãrile operate de conducerea B.O.R. dupã decembrie 1989 nu au mai fost supuse aprobãrii organelor de stat.</div> <bR> <div> Biserica Ortodoxã Românã este organizatã ca Patriarhie, cu titulatura Patriarhia Românã. Cea mai înaltã autoritate a Bisericii Ortodoxe Române pentru toate problemele dogmatice si canonice, precum si pentru cele bisericesti de orice naturã date în competenta sa, este Sfântul Sinod. Acesta se compune din patriarh si arhiereii în functiune (mitropoliti, arhiepiscopi, episcopi, episcopi vicari si arhierei vicari). Între sesiunile Sfântului Sinod, problemele ivite sunt solutionate de Sinodul Permanent, alcãtuit din Patriarh si mitropolitii în functiune.</div> <bR> <div> Ca organ reprezentativ central al Bisericii Ortodoxe Române, pentru toate problemele administrative si economice si pentru cele care nu sunt de competenta Sfântului Sinod, functioneazã Adunarea Nationalã Bisericeascã, compusã din câte trei reprezentanti ai fiecarei eparhii (un cleric si doi mireni), desemnati de adunãrile eparhiale respective pe termen de patru ani. Organul suprem administrativ, atât al Sfântului Sinod, cât si al Adunãrii Nationale Bisericesti este Consiliul National Bisericesc. Acesta este alcãtuit din trei clerici si sase mireni, alesi de Adunarea Nationalã Bisericeascã pe termen de patru ani si din consilierii administrativi patriarhali ca membri permanenti.</div> <bR> <div> În cadrul fiecãrei eparhii (episcopie sau arhiepiscopie) functioneazã Adunarea eparhialã, ca organ deliberativ pentru toate problemele ei bisericesti, administrative, culturale si economice. Adunarea eparhialã se compune din reprezentantii clerului si credinciosilor, în proportie de o treime, respectiv douã treimi. Organul executiv al Adunarii eparhiale este Consiliul eparhial din care fac parte chiriarhul locului, vicarul eparhial si consilierii administrativi ca membri permanenti si nouã membri (trei clerici si sase mireni), alesi pe patru ani de catre Adunarea eparhiala.</div> <bR> <div> <I>Parohia</I>, unitatea de bazã a bisericii are ca organ deliberativ Adunarea parohiala, alcatuita din toti barbatii majori din parohie. Organul executiv este Consiliul parohial ales de Adunarea parohiala pe o durata de patru ani. Tot Adunarea parohiala alege Comitetul parohial, compus mai ales din femei, care are atributii filantropice.</div> <div> Parohiile din eparhie sunt organizate în protopopiate (protoierii) care sunt unitati administrative ce cuprind câteva zeci de parohii. Acestea sunt conduse de un protopop ce urmareste pe teren bunã desfasurare a activitatii pastorale si administrative a preotilor si a parohiilor.</div> <bR> <div> <I>Mânãstirea </I>este un asezãmânt în care trãieste o comunitate religioasã de cãlugãri sau de cãlugãrite care si-au consacrat viata rugãciunii, sãrãciei, înfrânãrii si ascultãrii. Conducãtorul mânãstirii este chiriarhul locului, reprezentat de staret, care este ajutat de soborul mânãstiresc, consiliul duhovnicesc si consiliul economic.</div> <bR> <div> Din punct de vedere administrativ, Patriarhia Românã cuprinde cinci Mitropolii în tarã, la care se adauga Mitropolia Basarabiei (reactivata în decembrie 1992) si Mitropolia Românã a Germaniei si Europei Centrale.</div> <div> La 31 decembrie 1998 functionau: 10 arhiepiscopii si 13 episcopii, 143 de protopopiate, 10.069 parohii si 3.334 filii, 347 mânãstiri, 124 schituri si 5 metocuri. În acestea slujeau, la 31 decembrie 1998, 10.068 preoti si 161 diaconi, ajutati de 3.382 cântãreti bisericesti. În asezãmintele monahale vietuiau 2.482 cãlugãri si 4.246 cãlugãrite. În 1998, Biserica Ortodoxã Românã dispunea de 13.627 lãcasuri de cult (23 catedrale, 9.878 biserici parohiale, 2.794 biserici filiale, 353 biserici de cimitir, 353 biserici mânãstiresti, 123 paraclise mânãstiresti, 46 de capele de mânãstiri si 129 capele patriarhiale) si de 5.220 case parohiale. Circa 2.400 de lãcasuri de cult sunt monumente istorice si de arhitecturã. În anul 1998 au fost construite 145 de biserici, alte 731 fiind în constructie.</div> <bR> <div> În cuprinsul patriarhiei Române functioneazã 19 scoli de cântãreti bisericesti, cu o duratã de 3 ani, în care învatã circa 1.700 de elevi, 9 scoli postliceale teologice-sanitare, 39 de seminarii teologice liceale (dintre care sase monahale), în care învatã circa 6.000 elevi. Pentru învãtãmântul universitar, în 14 centre universitare (Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Bucuresti, Cluj, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Oradea, Pitesti, Sibiu, Târgoviste si Timisoara) functioneazã si câte o facultate de teologie, cu una sau mai multe specializãri: Teologie pastoralã (10 centre), Teologie-filologie (14), Teologie-asistenta socialã (8), Teologie-patrimoniu cultural (3) si Teologie-arheologie crestinã (1). În total, în aceste facultãti învata circa 6.700 studenti. La facultatile din Bucuresti, Iasi, Sibiu si Cluj sunt organizate cursuri de studii aprofundate (master), cu o durata de un an, precum si cursuri de doctorat.</div> <bR> <div> Dupã 1989, un avânt deosebit a luat-o activitatea editorialã si publicisticã. În anul 1998 apãreau 43 de reviste si publicatii, cinci centrale, 38 eparhiale si parohiale). Tot în anul trecut au fost publicate 50 de titluri de carte teologicã, religioasã, de istorie si spiritualitate. Buletinul Oficial al Patriarhiei Române este "Biseria Ortodoxã Românã" si apare de 115 ani. Cea mai veche publicatie religioasã este bilunarul "Telegraful Român", editat de Arhiepiscopia Sibiu, care apare de 146 de ani. Reviste de studii si cercetãri teologice importante sunt: "Studii teologice", "Ortodoxia", "Glasul Bisericii", "Revista teologicã", "Mitropolia Olteniei", "Teologie si viatã", "Altarul Banatului" s.a.</div> <bR> <div> În cadrul Patriarhiei Române functioneazã un Institut Biblic si de Misiune Ortodoxã care coordoneazã activitatea editorialã si activitatea atelierelor centrale eparhiale. În afara de tipografia Institutului Biblic, mai functioneazã tipografii bisericesti la Mânãstirea Neamt, Sibiu, Timisoara, Iasi, Cluj, Râmnicu Valcea, Oradea, Alba Iulia, Beius, Mânãstirea Sihastria. În aceste tipografii au fost tipãrite, în zeci de mii de exemplare, lucrãri fundamentale, în primul rând Sfânta Scriptura, apoi Noul Testament, Psaltirea, Mica Biblie, cãrti de învãtãturã crestinã, catehism, vietile sfintilor, cãrti de rugãciune, lucrãri teologice, traduceri din Sfintii Pãrinti, manuale scolare si tratate universitare.</div> <bR> <div> În cadrul Bisericii Ortodoxe Române sunt organizate 95 de colectii muzeale de artã si centre pentru conservarea cãrtii de patrimoniu si a obiectelor vechi bisericesti: 11 la centre eparhiale, 44 la mânãstiri, 26 la parohii si 14 la protopopiate si alte locuri.</div> <bR> <div> În cuprinsul Bisericii Ortodoxe Române existã valoroase bibilioteci, dintre care mentionãm: Biblioteca Sfântului Sinod, Biblioteca Mitropoliei Sinodului si bibliotecile de la Mânãstirile Neamt si Cernica.</div> <bR> <div> Dupã 1989, Biserica Ortodoxã Românã si-a reluat activitatea de asistenta religioasã în armatã, penitenciare, spitale si în asezãmintele filantropice (orfelinate, azile de batrani s.a). la 31 decembrie 1998 existau 87 lãcase de cult în spitale - deservite de 125 preoti, 30 în penitenciare - cu 37 preoti, 38 în armatã - deservite de 42 preoti, 13 în cadrul unor unitãti scolare-deservite de 46 preoti si 7 în azile si orfelinate - deservite de 3 preoti.</div> <bR> <div> Pentru sprijinirea celor nevoiasi, a orfanilor, vârstnicilor neajutorati si a persoanelor cu handicap, Biserica Ortodoxã Românã a înfiintat o serie de asezãminte, cum ar fi: cãminele de bãtrâni de la Suceava, Mânãstirea Recea, parohia Tocile (judetul Brasov), satul Câmpeni, comuna Amaru, (judetul Buzãu), asezãmintele pentru orfani de la Valea Plopului (judetul Prahova), Sfânta Maria (Bucuresti), parohia Stavropoleos (Bucuresti), Iasi, Sfântul Sava (judetul Buzau), Mânãstirea Ramet (judetul Alba). De asemenea, Biserica a organizat cabinete medicale la Bucuresti (parohia Sfântul Ilie), Iasi, Timisoara, Braila, Mânãstirea Recea, Sibiu.</div> <bR> <div> Dupã Revolutia din decembrie 1989 au fost reînfiintate sau înfiintate asociatii sau fundatii care sã sprijine lucrarea misionarã si caritativã a Bisericii. Au fost reactivate: <I>Oastea Domnului </I>(înfiintatã de preotul Iosif Trifa, în anul 1926, la Sibiu), <I>Frãtia Ortodoxã, Societatea Nationalã a Femeilor Ortodoxe Române. </I>Au fost create si alte organizatii ca: <I>Liga Tineretului Ortodox, Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi Români, Sfântul Stelian </I>(Bucuresti), <I>Sfântul Sava </I>(Buzãu), <I>Civica </I>(Timisoara), <I>Sfântul Mare Mucenic Mina </I>(Constanta), <I>Precista Mare </I>(Roman), <I>Sfântul Nicolae </I>(Bacãu si Sibiu), <I>Sfântul Grigore Palama </I>(Bucuresti), <I>Episcopul Grigorie Leu </I>(Bucuresti), <I>Fundatia Episcopul Melichisedec </I>(Roman), <I>Asociatia crestin-culturalã Miron Cristea </I>(Sf. Gheorghe, judetul Covasna) s.a.</div> <bR> <div> Biserica Ortodoxã Românã întretine relatii cu aproape toate bisericile crestine din lume, în primul rând cu Bisericile ortodoxe surori. Au avut loc vizite reciproce si contacte în cadrul organizatiilor bisericesti internationale, cu Bisericile Vechi Orientale, Biserica Romano-Catolicã, Biserica Anglicanã, Bisericile protestante din tãrile europene si din America.</div> <bR> <div> Biserica Ortodoxã Românã este membrã în Consiliul Mondial (Ecumenic) al Bisericilor si în Conferinta Bisericilor Europene. Participã, de asemenea, la activitatea organizatiilor internationale crestine ale tineretului, femeilor s.a.</div> <bR> <div>  <A NAME="mitropolia_basarabiei"><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/1x1.gif" HEIGHT="1" ALIGN="bottom" WIDTH="1" HSPACE="0" VSPACE="0" ></A>În afara hotarelor tãrii se afla câteva milioane de români ortodocsi, organizati în unitãti bisericesti, care, datoritã conditiilor vitrege ale istoriei postbelice, se aflã în parte sub jurisdictie canonicã strainã. Cea mai mare parte se aflã în Mitropolia Basarabiei si în partea de nord a Bucovinei. Biserica Ortodoxã Românã nu a recunoscut niciodatã ruperea acestor pãrti din trupul sãu si trecerea lor sub altã jurisdictie. În anul 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a reactivat Mitropolia Basarabiei autonomã si pe stil vechi, cu sediul la Chisinãu (Republica Moldova). Mitropolit a fost ales Petru Pãdurar, fost episcop de Bãlti.</div> <bR> <div>  <A NAME="mitropolia_ortodoxã_românã_a_germaniei_si_europei_centrale_si_de_nord"><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/1x1.gif" HEIGHT="1" ALIGN="bottom" WIDTH="1" HSPACE="0" VSPACE="0" ></A>În anul 1993 a fost înfiintatã Mitropolia Ortodoxã Românã a Germaniei si Europei Centrale si de Nord, cu sediul la Berlin. Mitropolit a fost ales Serafim Joantã.</div> <bR> <div>  <A NAME="arhiepiscopia_misionarã_ortodoxã_în_america_si_canada"><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/1x1.gif" HEIGHT="1" ALIGN="bottom" WIDTH="1" HSPACE="0" VSPACE="0" ></A>În afara acestora, peste hotare mai sunt si urmatoarele eparhii: Arhiepiscopia Ortodoxã Românã pentru Europa Occidentalã, cu sediul al Paris (din 1998 arhiepiscop este Iosif Pop), Arhiepiscopia Misionarã Ortodoxã în America si Canada, cu sediul la Detroit (arhiepiscop Victorin Ursachi), Episcopia Ortodoxã Românã de la Gyula (Ungaria, episcop Sofronie Drencec) si Episcopia Ortodoxã Românã de la Varset (Iugoslavia).</div> <div> În unele tãri sunt parohii românesti sau asezãminte care se aflã sub jurisdictia directã a Patriarhiei. Astfel, în Israel, se aflã Asezãmintele ortodoxe române de la Ierusalim si Iordan, în Australia si Noua Zeelandã sunt cinci parohii si trei filii, iar în Bulgaria o parohie la Sofia.</div> <bR> <div> În afara jurisdictiei Patriarhiei Române existã Episcopia Ortodoxã Românã din America si Canada, cu sediul la Grey Tower, condusa de Nathaniel Pop, Episcopia Ortodoxã Românã din Europa, cu sediul la Paris si Episcopia ortodoxã a românilor liberi, cu sediul la Freiburg (Germania).</div> <bR> <div> Mitropoliile din tarã ale Bisericii Ortodoxe Române sunt: Mitropolia Munteniei si a Dobrogei, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Mitropolia Ardealului, Crisanei si a Maramuresului, Mitropolia Olteniei si Mitropolia Banatului.</div> <bR> <div> <B> <A NAME="mitropolia_munteniei_si_dobrogei"><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/1x1.gif" HEIGHT="1" ALIGN="bottom" WIDTH="1" HSPACE="0" VSPACE="0" ></A></B><B>MITROPOLIA MUNTENIEI SI A DOBROGEI</B></div> <div> A fost înfiintatã în anul 1359 sub titulatura de Mitropolia Ungrovlahiei, cu resedinta la Curtea de Arges. Primul mitropolit a fost Iachint. De-a lungul vremii, sediul mitropoliei s-a mutat de la Curtea de Arges la Târgoviste (1517), iar apoi la Bucuresti (1668), unde se aflã si în zilele noastre. Actuala denumire a fost adoptatã dupã anul 1990. Are sediul în Bucuresti, mitropolitul este totodatã si patriarh. În componenta sa sunt urmatoarele eparhii:</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Arhiepiscopia Bucurestilor, </B></I>are în compunere trei protopopiate în Bucuresti, unul în judetul Ilfov, douã în judetul Giurgiu si patru în judetul Prahova. În total sunt 735 parohii, în care slujesc circa 1.000 de preoti. Numãrul lãcasurilor este de cult este de circa 1.000, dintre care aproximativ 400 sunt monumente istorice.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Arihiepiscopia Târgovistei. </B></I>A fost înfiintatã în anul 1991. Are în componentã patru potopopiate (Gãesti, Titu, Pucioasa si Târgoviste), toate în judetul Dâmbovita. Pentru cele 267 de parohii sunt circa 300 de preoti care slujesc în cele circa 325 de lãcasuri de cult, dintre care 38 sunt monumente istorice.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Arhiepiscopia Tomisului. </B></I>Înfiintatã ca episcopie în anul 1923, a fost desfiintatã în timpul comunismului, fiind reînfiintatã ca arhiepiscopie în anul 1990. În componenta ei intra cinci protopopiate: Constanta, Medgidia si Hârsova (judetul Constanta) precum si Tulcea si Babadag (judetul Tulcea).</div> <div> În total, acestea au 243 parohii si 284 lãcasuri de cult, în care slujesc circa 250 preoti.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Episcopia Argesului. </B></I>La Curtea de Arges a fiintat, la începuturile ei, Mitropolia Ungrovlahiei, apoi, aici a rãmas doar sediul unei episcopii, desfiintatã în timpul comunismului si refacutã în anul 1990. Este alcatuitã din cinci protopopiate: (Curtea de Arges, Câmpulung Muscel, Pitesti, Topoloveni si Costesti) toate în judetul Arges. În cele 429 parohii slujesc circa 450 preoti. Resedinta este la Curtea de Arges.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Episcopia Buzãului. </B></I>Dateazã din anul 1500. Este alcatuitã din cinci protopopiate: Buzãu, Râmnicu Sãrat si Pãtârlagele, în judetul Buzãu, si Focsani si Panciu în Judetul Vrancea. Cele 520 parohii au circa 700 biserici, în care slujesc circa 500 preoti.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Episcopia Dunãrii de Jos. </B></I>A fost înfiintatã în anul 1864. Resedinta este la Galati. Are în componentã cinci protopopiate: Galati, Tecuci si Tg. Bujor, în judetul Galati, si Brãila si Fãurei în judetul Brãila. Pentru cele 386 parohii sunt 360 biserici (din care 14 sunt monumente istorice) si circa 330 preoti.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Episcopia Sloboziei si Cãlãrasilor. </B></I>A fost înfiintatã în anul 1993. Are în componenta sase protopopiate: Ialomita, Fetesti, Slobozia si Urziceni, în judetul Ialomita, si Oltentia si Lehliu în judetul Cãlãrasi. Pentru cele 306 parohii sunt circa 300 preoti care slujesc în 312 biserici, dintre care 11 sunt monumente istorice.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Episocpia Alexandriei si Teleormanului. </B></I>A fost înfiintatã în anul 1996. Are în compunere patru protopopiate: Alexandria, Videle, Rosiorii de Vede si Turnu Mãgurele, toate în judetul Teleorman. Pentru cele 253 parohii sunt 242 biserici (35 monumente istorice), în care slujesc circa 280 preoti.</div> <bR> <div> <B> <A NAME="mitropolia_moldovei_si_bucovinei"><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/1x1.gif" HEIGHT="1" ALIGN="bottom" WIDTH="1" HSPACE="0" VSPACE="0" ></A></B><B>MITROPOLIA MOLDOVEI SI BUCOVINEI</B></div> <div> A fost recunoscutã de Patriarhia Eumenicã în anul 1401, când sediul era la Suceava, primul mitropolit fiind Iosif. Ulterior, pe la mijlocul sec. XVII, resedinta a fost mutatã la Iasi, unde se aflã si astãzi.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Arhiepiscopia Iasilor. </B></I>Este formatã din 13 protopopiate: Iasi I, Iasi II, Pascani si Hârlãu, în judetul Iasi, Botosani, Dorohoi, Darabani, Trusesti si Sãveni, în judetul Botosani, Roznov, Piatra Neamt, Târgu Neamt si Ceahlãu în judetul Neamt. În cele 814 parohii slujesc circa 650 preoti. În eparhie sunt 103 biserici monument istoric.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Arhiepicopia Sucevei si Rãdãutilor. </B></I>Este alcatuitã din patru protopopiate: Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Rãdãuti si Fãlticeni, toate în judetul Suceava. Acestea au 385 parohii si 433 biserici (56 monumuente istorice), în care slujesc circa 400 preoti.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Episcopia Romanului. </B></I>Dateazã din sec. XV. Are în componentã cinci protopopiate: Roman (judetul Neamt), Bacãu I si Bacãu II, Moinesti si Onesti (judetul Bacãu), cu 388 parohii, în care slujesc circa 400 preoti.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Episcopia Husilor. </B></I>A fost întemeiatã în anul 1598, apoi, dupã ce în timpul comunismului fusese desfiintatã, a fost reinfiintatã în anul 1996. Cuprinde cinci protopopiate: Husi, Bârlad, Vaslui, Negresti si Fãlciu (toate în judetul Vaslui), cu 289 parohii, în care slujesc circa 300 preoti.</div> <bR> <div> <B> <A NAME="mitropolia_ardealului_crisanei_si_maramuresului"><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/1x1.gif" HEIGHT="1" ALIGN="bottom" WIDTH="1" HSPACE="0" VSPACE="0" ></A></B><B>MITROPOLIA ARDEALULUI, CRISANEI SI MARAMURESULUI</B></div> <div> Mitropolia românilor transilvãneni dateazã din a doua jumatate a sec. XVI. Primul mitropolit a fost Efitimie. La sfârsitul sec. XVII, Mitropolia Ortodoxã de la Alba Iulia isi înceteazã activitatea odatã cu trecerea mitropolitului Atanasie Anghel, urmat de o parte din cler si credinciosi, la Biserica Catolicã. Mitropolia Ortodoxã din Ardeal va fi reînfiintatã abia în anul 1864, cu resedinta la Sibiu, primul mitropolit fiind Andrei Saguna.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Arhiepiscopia Sibiului. </B></I>A fost înfiintatã, ca episcopie, în anul 1761. Este alcatuitã din opt protopopiate: Sibiu, Medias, Agnita, Sãliste si Avrig, în judetul Sibiu, Brasov, Fagaras si Rupea, în judetul Brasov. În cele 468 parohii sunt 510 lãcasuri de cult, în care slujesc circa 500 preoti.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului. </B></I>A fost înfiintatã dupã 1 Decembrie 1918, în anul 1921. Este alcatuitã din sapte protopopiate: Cluj, Dej, Turda, Huedin si Gherla (judetul Cluj) si Bistrita si Nãsaud (judetul Bistrita-Nãsaud). Acestea au 621 parohii si 637 biserici (166 sunt monumente istorice), în care slujesc circa 525 preoti.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Arhiepiscopia Alba Iulia. </B></I>A fost reînfiintatã în anul 1975, iar în anul 1998 ridicatã la rangul de arhiepiscopie. Are în componenta 10 protopopiate: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Câmpeni si Sebes, în judetul Alba si Târgul Mures, Ludus, Reghin, Sighisoara si Târnãveni în judetul Mures.</div> <div> Arhiepiscopia are 603 parohii si 653 biserici (127 sunt monumente istorice) în care slujesc cca. 650 preoti.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Episcopia Oradea. </B></I>A fost reînfiintatã în anul 1920, dupã ce timp de 200 ani (1692-1920) nu mai functionase. Nu se cunoaste data întemeierii. Cuprinde sapte protopopiate: Oradea, Beius, Marghita si Tinca (in judetul Bihor) si Zalãu, Jibou si Simleul Silvaniei (in judetul Sãlaj).</div> <div> Episcopia are 614 parohii si 690 biserici, din care 139 sunt monumente istorice în care slujesc cca. 500 preoti.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Episcopia Maramuresului si Sãtmarului. </B></I>Înfiintatã în anul 1937, cu sediul la Sighet, desfiintatã în timpul regimului comunist si reînfiintatã în anul 1990, cu sediul în Baia Mare. Cuprinde sapte protopopiate: Baia Mare, Lãpus, Sighet, Chioar si Viseu (in judetul Maramures) si Satu Mare si Carei (în judetul Satu Mare). Episcopia cuprinde 367 parohii.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Episcopia Covasnei si Harghitei. </B></I>A fost înfiintatã în anul 1994, cu sediul la Miercurea Ciuc. Cuprinde douã protopopiate: Miercurea Ciuc (judetul Harghita) si Sfântu Gheorghe (judetul Covasna), care au 115 parohii în care slujesc cca. 75 de preoti. Din cele 107 biserici existente, 47 sunt monumente istorice.</div> <bR> <div> <B> <A NAME="mitropolia_olteniei"><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/1x1.gif" HEIGHT="1" ALIGN="bottom" WIDTH="1" HSPACE="0" VSPACE="0" ></A></B><B>MITROPOLIA OLTENIEI</B></div> <div> A fost înfiintatã în anul 1370, primul sediu fiind la Severin, dar a avut o existentã scurtã, fiind transformatã în episcopie cu sediul la Râmnicu Vâlcea. A fost reînfiintatã ca mitropolie în anul 1939, cu sediul la Craiova, desfiintatã în anul 1945 si reînfiintatã în anul 1949.</div> <div> Cuprinde douã eparhii:</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Arhiepiscopia Craiovei. </B></I>Are sapte protopopiate: Bailesti, Craiova I si Craiova II (in judetul Dolj), Târgu Jiu si Cãrbunesti (în judetul Gorj) si Drobeta-Turnu Severin si Strehaia (în judetul Mehedinti). Arhiepiscopia are 787 parohii, în care slujesc cca. 700 preoti.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Episcopia Râmnicului. </B></I>Are sediul la Râmnicu Vâlcea si este formatã din sase protopopiate: Râmnicu Vâlcea, Drãgãsani si Horezu (în judetul Vâlcea), Slatina, Caracal si Corabia (în judetul Olt). Episcopia are 541 parohii, în care slujesc cca. 550 preoti.</div> <bR> <div> <B> <A NAME="mitropolia_banatului"><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/1x1.gif" HEIGHT="1" ALIGN="bottom" WIDTH="1" HSPACE="0" VSPACE="0" ></A></B><B>MITROPOLIA BANATULUI</B></div> <div> A fost înfiintatã în anul 1974, cu sediul la Timisoara. Cuprinde eparhiile:</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Arhiepiscopia Timisoarei. </B></I>A fost înfiintatã în anul 1939. Are în componentã patru protopopiate: Timisoara, Deta, Fãget si Lugoj, toate în judetul Timis. Arhiepiscopia numãrã 265 parohii si 230 lãcasuri de cult (din care 36 sunt monumente istorice) în care slujesc cca. 300 preoti.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Episcopia Aradului. </B></I>A fost înfiintata în anul 1706. Cuprinde nouã protopopiate: Arad, Lipova, Ineu si Sebis, (în judetul Arad), Brad, Deva, Hateg, Orãstie si Petrosani (în judetul Hunedoara). Eparhia are 442 parohii si 695 biserici în care slujesc cca. 500 preoti.</div> <div> <I><B><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Episcopia Caransebesului. </B></I>Nu se cunoaste data înfiintãrii acestei episcopii, despre care avem stiri sigure la sfârsitul secolului al XV-lea si începutul celui de al XVI-lea. În 1750, prin mutarea la Varset (azi în Iugoslavia) a episcopului Ioan Georgevici, Caransebesul nu mai apare ca sediu episcopal de sine stãtãtor. În anul 1865 episcopia este reînfiintatã printr-o diplomã a împaratului Francisc Iosif. Desfiintatã în timpul regimului comunist, a fost reînfiintatã în anul 1994. Este formatã din patru protopopiate din judetul Caras-Severin: Caransebes, Resita, Oravita si Bãile Herculane. Episcopia are 200 de parohii si 220 biserici (din care 28 sunt monumente istorice), în care slujesc 200 preoti.</div> <bR> <div> <B> <A NAME="vicariatul_ortodox_sârb"><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/1x1.gif" HEIGHT="1" ALIGN="bottom" WIDTH="1" HSPACE="0" VSPACE="0" ></A></B><B>VICARIATUL ORTODOX SÂRB</B></div> <div> Pentru credinciosii ortodocsi sârbi din judetele Arad, Caras-Severin, Mehedinti si Timis functioneazã Vicariatul Ortodox Sârb, cu sediul la Timisoara. Enoriasii sunt organizati în 42 de parohii si 14 filii, grupate în trei protopopiate traditionale - Arad, Timisoara si Socol. În parohiile ortodoxe sârbe îsi desfasoarã activitatea 38 preoti activi si 112 preoti pensionari.</div> <bR> <div> Pe lângã fiecare parohie existã un Comitet de conducere care îl ajutã pe preot la rezolvarea problemelor administrativ-bisericesti. Credinciosii ortodocsi sârbi au mentinut calendarul Iulian (stilul vechi).</div> <bR> <div> Dupã primul rãzboi mondial, comunitatea bisericeasca a ortodocsilor sârbi din Banat este condusã de arhierei-administratori numiti de Biserica Ortodoxã Sârbã, cu acordul statului român. Arhiereul numeste un loctiitor arhieresc care conduce Vicariatul Ortodox Sârb.</div> <bR> <div> Vicariatul Ortodox Sârb are cinci mânãstiri, toate monumente istorice: Buzias (judetul Caras-Severin), Cusici (judetul Caras-Severin), Bezdin (judetul Arad), Sangeorge (judetul Timis), Zlatita (judetul Caras-Severin). Numãrul credinciosilor este de circa 26.000.</div> <bR> <div> <B> <A NAME="vicariatul_ortodox_ucrainean"><IMG BORDER="0" SRC="images/imagini/1x1.gif" HEIGHT="1" ALIGN="bottom" WIDTH="1" HSPACE="0" VSPACE="0" ></A></B><B>VICARIATUL ORTODOX UCRAINEAN</B></div> <div> Panã la interzicerea Bisericii Greco-Catolice în anul 1948, minoritatea ucraineanã din România era, în majoritate, de aceasta religie. Dupã acest an, credinciosii ucraineni, trecuti la ortodoxie, au fost organizati într-un Vicariat cu sediul la Sighetul Marmatiei (Judetul Maramures), care cuprinde 21 de parohii din Maramures, Transilvania, Crisana si Banat.</div> <bR> <div> În anul 1952, Vicariatul Ortodox Ucrainean a fost transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare, cu sediul în comuna Poienile de Sub Munte, judetul Maramures, aflat în subordinea Episcopiei Ortodoxe Cluj. În aceastã organizare, protopopiatul a functionat pânã în anul 1990, primind anual donatii financiare de la Patriarhia Ortodoxã Românã.</div> <bR> <div> Dupã decembrie 1989, s-a reînfiintat Vicariatul Ortodox Ucrainean, cu sediul la Sighet, care cuprinde 32 de parohii, organizate în douã protopopiate: Sighet si Lugoj. Numãrul credinciosilor este de circa 52.000. Canonic, vicariatul este sub jurisdictia Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române; din punct de vedere administrativ este autonom.</div> <bR> <div> Specific credinciosilor ucraineni este folosirea calendarului pe stil vechi.</div> <bR> <bR> </td> </tr><tr> <td valign="top" colspan=2 height=24 BGCOLOR="#006699" TEXT="#080000"> <div> "<I>Viata religioasa din România</I>", Studiu documentar al Secretariatului de Stat pentru Culte, Bucuresti, 1999, pag. 17-29.</div> </td> </tr></table></body>