Majoritatea cercetãtorilor dateazã scrierea celor patru evanghelii ale Noului Testament în primul secol dupã Hristos. In ordine cronologicã Matei a scris prima evanghelie cam la 20 - 30 de ani dupã Iisus. Au urmat apoi evangheliile lui Marcu, Luca si abia la sfârsitul secolului (anul 96 probabil) evanghelia lui Ioan. Datarea evangheliilor a fost facutã prin studiul mãrturiilor istorice (destul de putine), dar mai ales prin corelarea evenimentelor relatate cu alte evenimente istorice binecunoscute (dãrâmarea Ierusalimului, de exemplu) si prin studiul limbajului si lexicului folosit de autori.

Dintre cei patru evanghelisti numai Matei si Ioan au fost ucenici ai lui Isus, în timp ce despre Marcu se spune cã nu L-a auzit sau vãzut niciodatã pe Iisus (Eusebius), iar altii sunt de pãrere cã este unul din cei 72 de ucenici care L-au pãrãsit.

Luca este de origine grec, în timp ce ceilalti trei sunt evrei. Matei este mentionat în evanghelii ca fiind vames si se pare cã originea ebraicã a numelui sau ar fi Mattija care înseamnã "darul lui Iahve" si probabil l-a primit în momentul când a devenit ucenic. Faptul cã evanghelia sa a fost întotdeauna plasatã la începutul Noului Testament nu este întâmplãtor, ci este datorat incontestabilei autenticitãti a scrierii.

In bibliile timpurii Evanghelia dupã Ioan era plasatã imediat dupã Matei, dar cu timpul a fost mutatã în pozitia a patra, pe de o parte pentru a respecta ordinea cronologicã în care au fost scrise evangheliile, pe de altã parte existând suspiciuni cã unele paragrafe au fost adãugate mai târziu, dupã moartea lui Ioan.

Marcu este mentionat în "Faptele Apostolilor" si de asemenea în epistolele Sfântului Pavel. Se pare cã numele sãu evreiesc a fost Ioan, la care a fost adãugat numele roman Marcus. Sf. Petru (pe care l-a însotit adesea) îl numeste "Marcu fiul meu" si existã dovezi cã el a fost traducãtor pentru Sf. Petru, ba mai mult, ar fi pus în scris învãtãturile acestuia. Aceasta face sã creascã autenticitatea si exactitatea scrierilor sale.

Luca este numit de Sf. Pavel "doctorul prea iubit" (Coloseni 4.14); el este de origine grec si a fost foarte apropiat de Sf. Pavel. Stilul scrierii sale este cel al unui om educat, si a permis usor identificarea lui ca autor al "Faptelor apostolilor". El este considerat unul dintre cei mai importanti autori crestini iar acuratetea scrierilor sale este practic incontesatabilã. Se poate spune cã evanghelia lui Luca este scrisã din perspectiva si învãtãturile Sfântului Pavel, în timp ce cea a lui Marcu se bazeazã pe învãtãturile Sfântului Petru.

Evanghelia lui Ioan a fost scrisã de asemenea în greacã si contine un lexic apropiat de celelalte trei evanghelii, fãrã a contine exprimãri elevate de felul celor din scrierile lui Luca si Sf. Pavel. Ioan relateazã mai putin despre minunile sãvârsite de Isus si se concentreazã mai mult asupra discursurilor si controverselor cu adversarii. Din studiul paralel al unor manuscrise cum ar fi: Codex Vaticanus, Codex Sinaiticus, Codex Bez, Codex Alexandrinus, Codex Ephraemi si al unor vechi traduceri în sirianã, copticã, etc., s-ar pãrea cã unele pasaje au fost ulterior adãugate, dar pe ansamblu evanghelia lui Ioan este o scriere autenticã.